Etica apreciativă în învăţământul superior

FORMAT | Presented paper

LANGUAGE | English

HOW TO CITE| SANDU, Antonio (2014). Etica apreciativă în învăţământul superior. Prezentată la Conferinţa Naţională de Educaţie – (CNEFSE-USV), Incursiuni didactice în dinamica educaţională, Ediţia a III – a, 17 mai 2014, Suceava.

Program disponibil aici

ABSTRACT:

În etica apreciativă, individul este considerat cocreatorul unei etici împărtăşite (shared ethics) la nivelul organizaţiei (Sandu, 2012b). Competenţa axiologică îi poate fi recunoscută actorului individual pe baza calităţii sale de actor comunicativ. O astfel de abordare poate fi specifică organizaţiei care învaţă în cadrul societăţii bazate pe cunoaştere. Organizația este capabilă de a-și asuma scopuri derivate din valori, membrii ei fiind sensibili la aceste valori și manifestând disponibilitate pentru aplicarea lor în practică. Birocratizarea și neutralitatea axilogică a organizației este minimalizată, ca atare nu mai discutăm de simple practici etice universaliste de tipul respingerea coruției, echitate în oferirea de salarii și recompense, tratament egal și nediscriminatoriu al membrilor organizației și al clienților acesteia etc. Vorbim de un management al politicilor de etică din organizație, etica fiind un regulator intern al eficienței organizaționale și în același timp motorul dezvoltării organizaționale în sine. Avem aici desigur în vedere o etică apreciativă (Sandu, 2012a) în sensul sesizării valorilor etice generatoare de consens organizațional și a modalităților de dezvoltare și maximizare a acestui potențial, prin transpunerea în procesul efectiv de creație a produselor și serviciilor produse de organizație.

KEYWORDS:

Etica apreciativă, învăţământ superior, etici împărtăşite.